Refacerea urbanistică a Bucureștiului după cutremurul din 1977
În 22 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a decis refacerea urbanistică a Bucureștiului, în urma cutremurului din 4 martie 1977, în care și-au pierdut viața 1570 persoane și a fost avariată o mare parte a clădirilor din Capitală.
Deși primise fonduri de ajutor din afară, dictatorul a decis că va reconsolida doar superficial clădirile avariate, preferând să păstreze banii pentru a-i investi în noi proiecte care să reflecte ideologia comunistă.
Ție ți-au renovat blocul cu „tencuială antiseismică”?
Inginerii care se ocupau cu expertizarea clădirilor au fost obligați să-și pună semnătura pe acte false, care pretindeau bună starea unor clădiri care erau de fapt grav avariate în urma cutremurului. Așa a apărut mitul „tencuielii antiseismice” – fisurile grave din structurile clădirilor erau acoperite cu tencuială pentru a rezolva, doar în aparențe, problema.
Securiștii au răspândit mitul „tencuielii antiseismice” pentru a liniști populația cu privire la un alt posibil cutremur.
Cazul Ing. Gheorghe Ursu
Gheorghe Ursu a fost unul dintre puținii ingineri care s-au opus acestui demers. După ce jurnalul său personal, în care își nota gânduri împotriva regimului, a fost descoperit și dat pe mâna Securității de către o colegă, inginerul a fost condamnat și închis. Gheorghe Ursu a murit în detenție (1985), în urma bătăilor animalice aplicate de torționari.
Casa Poporului și Bd. Victoria Socialismului
Totodată, cutremurul din 1977 i-a oferit dictatorului oportunitatea perfectă de a remodela Capitala după bunul plac.
S-a horărât ridicarea unui nou centru politico-administrativ, „Centrul Civic”, ce urma a fi construit în locul vechilor cartiere bucureștene, Uranus și Izvor. Pe locul a circa o treime din vechiul centru al Capitalei, a început construcția „Casei Poporului” (azi, Palatul Parlamentului) și a Bulevardului Victoria Socialismului (azi, Bulevardul Unirii – cel cu fântâni).
Cum „a murit” încet-încet vechiul București
Astfel, în decursul următorilor ani, mii de locuințe, case vechi interbelice / antebelice și biserici-monument istoric au fost distruse pentru a face loc unor clădiri în conformitate cu idealurile și valorile dictatorului – anume falsa idee de prosperitate.
Dacă doriți să aflați mai multe despre regimul comunist din România, puteți vizita Muzeul Comunismului din București:
